joi, 21 iunie 2012

Alte povesti ale Doamnelor si Domnilor din Bucuresti, de Victoria Dragu Dimitriu

Autor: Victoria Dragu Dimitriu;
Titlu: Alte povesti ale Doamnelor si Domnilor din Bucuresti;

Cand arhitectura nu i-a fost omogenizata cu brutalitate, Bucurestiul si-a construit identitatea prin memoria personalitatilor culturale. Scriitoarea Victoria Dragu Dimitriu reuneste, in cartea Povesti ale Doamnelor si Domnilor din Bucuresti, marturii afective ce surprind psihologia colectiva a bucuresteanului de altadata, aflat intr-o relatie aproape fuzionala cu orasul sau.
Dorind sa refaca povestile ascunse de vechile case din Bucuresti, autoarea cartii a intervievat cincisprezece personalitati emblematice pentru evolutia culturala a capitalei interbelice. Fiecare poveste aminteste de elita bucuresteana, de la urmasii unor conducatori danezi sau bizantini, la savanti si artisti. Protagonisti ai trecutului, acestia pun cap la cap imagini, documente si amintiri, pentru a reface tabloul unui oras plin de contraste, orgolii, tensiuni si nostalgici ai blazoanelor uitate.
Iubitorii Bucurestiului interbelic refac o lume paralela, in care eleganta si aspiratiile sociale se masurau prin mostenirea culturala si prin mandria de a contribui la armonia arhitectonica. O parte din vechile case elegante, care au ridicat Bucurestiul la rangul de “Paris al Europei de Est”, s-au pastrat, ascunzand povestile dramatice ale proprietarilor izgoniti de arivistii comunisti. Altele au fost lasate in paragina, cu gradinile mutilate de betoane, asa cum s-a intamplat si cu vechea gradina a Christinei Zarifopol, mostenitoarea corespondentei dintre Mihai Eminescu si Veronica Micle.
Pentru familiile instarite, arhitectura casei nu avea menirea de a etala ostentativ pozitia sociala si opulenta financiara. In primul rand, casa trebuia sa-i ofere proprietarului un confort estetic si un refugiu pentru amintiri. Casa devenea un nucleu al familiei extinse, dar si al vietii sociale. Salonul in care se tineau serate muzicale, atelierul artistic sau biblioteca erau punctele fixe din casa oricarei personalitati cu aspiratii intelectuale. Grandoarea casei nu era dublata si de grandomanie, ci era imblanzita de gradina, precum si de un joc rafinat al proportiilor si al stilurilor arhitectonice.
Elitele Bucurestiului interbelic au inteles cel mai bine coerenta urbanistica. Inainte de a fi locuitorii propriilor case, personalitatile intervievate de Victoria Dragu Dimitriu isi asumau o identitate urbana. Inainte ca locuinta sa devina extensia propriei fiinte, ei erau deja legati afectiv de Bucuresti. Dorinta de a explora capitala, de a-i intelege reperele culturale si de a-i savura deliciile boeme era cultivata inca din copilarie. Bucurestiul era, pe atunci, un rai al pietonilor care inventau motive pentru a-si pierde timpul cutreierand strazi cu povesti.
Arterele orasului alcatuiau harta memoriei colective. Desi exista o discrepanta materiala intre locuitorii lui, fidelitatea lor fata de Bucuresti nu cunostea discriminarea. Locuitorii mahalalelor imortalizate de artisti si urmasii aristocratiei simteau aceeasi durere in fata buldozerului ce prevestea amnezia betoanelor. Indiferent de ostilitatea politica, au existat numerosi bucuresteni care nu si-au tradat orasul. Agonia lasata in urma de bombardamente sau de urgia dictaturii nu i-a infricosat destul, si nici sfidarea ingratitudinii. Dati afara pe usa locuintelor confortabile, intelectualii renegati se baricadau in spatele imaginilor vechi. Urmasii cu sange regal al familiei Lovendal au platit cu propria mizerie atasamentul pentru Bucuresti, iar celebrul fotoreporter, Iosif Berman, a preferat sa infrunte atitudinile antisemite pentru a capta ultimele cadre cu Bucurestiul decazut.
Cand mintea unui dictator se pierde intr-un delir megaloman, memoria orasului este aplatizata odata cu strivirea caselor istorice. Muziciana Jeanine Costescu evoca istoria cartierului din jurul strazii Uranus, plin de case burgheze invaluite in verdeata gradinilor. Inainte ca strazile sa fie acoperite de Casa Poporului, aceasta surprinde ultimele imagini ale caselor, reunite in albumul bilingv Bucuresti, spatii frante.
Candva, in Bucuresti, inovatia insemna diversitate, nu distrugere. Influenta cubista se invecina cu fatadele invechite, ce aminteau de prosperitatea micilor burghezi sau de melancolia rurala a  taranilor naufragiati in mahala. Singura mostenire ramasa intacta este caracterul eclectic al capitalei, caruia i s-a pus eticheta de “haotica” sau “pestrita”. De multe ori Bucurestiul a fost privit ca o harababura cu iz balcanic, un bazar maniacal aflat la rascrucea intereselor mercantile ale imperiilor. In apararea orasului iubit, Alexandru Paleologu critica perceptiile superficiale asupra asa-zisului hazard ce a stat la baza formarii Bucurestiului, considerat un sat largit fara noima.
Exista o prejudecata veche, pe care multi o cred, printre care si prietenul meu Constantin Noica, si multi altii, ca Bucurestiul era un sat marit(…), semi-oriental, turcesc, ma rog, lipsa de civilizatie, lipsa de igiena si asa mai departe. Asta este o enorma prostie. Mai intai, exista o lucrare a unei arhitecte care a murit destul de tanara, Dana Harhoiu, despre structura Bucurestiului, si cartea arata cum a fost acest oras conceput din capul locului, pe cateva centre ecleziastice, cu diversele cartiere in jurul lor, de tip urban (…). Pe urma, cand s-a construit metroul, s-a constatat ca orasul avea o mare structura subterana. Deci asta nu se intampla in satele dilatate. Si a fost un oras facut cu mister…
Cartea scrisa de Victoria Dragu Dimitriu inapoiaza o demnitate pierduta, reconstruita din fotografii sepia ce surprind, de multe ori, case demolate  fara a se tine cont de originalitatea arhitectonica sau de viata proprietarilor. Alte capitale stiu sa vanda povesti pentru a putea atrage turisti, dar multi bucuresteni prefera sa le dea uitarii pe-ale lor, pentru a-si intretine scarba fata de orasul natal. Cand au inceput demolarile, casele puse la pamant au luat cu ele si o parte din vitalitatea proprietarilor de altadata, lasand in urma o uitare colectiva maligna.
Puteti comanda online cartea Alte povesti ale Doamnelor si Domnilor din Bucuresti de pe siteul editurii Vremea.
Articol postat de | 05. 01. 2011
Sursa: http://townportal.ro/carti/_comentator-adriana-gionea/victoria-dragu-dimitriu-alte-povesti-ale-doamnelor-si-domnilor-din-bucuresti/
Autor: Victoria Dragu Dimitriu An aparitie: 2006
Titlu: Alte povesti ale Doamnelor si Domnilor din Bucuresti Pret: 39.24 RON
Nr. pagini: 560 Editura: Vremea

Niciun comentariu: