miercuri, 26 noiembrie 2008

Foarte gravă ameninţare la adresa moştenirii Irinei Nicolau şi a lui Horia Bernea

Primim din partea etnologului Vintilă Mihăilescu, director al Muzeului Ţăranului Român, următorul comunicat de presă:

Istoria se repetă !

În urmă cu cîteva zile s-a încheiat controlul efectuat de o comisie a Ministerului Culturii şi Cultelor la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. In raportul final înaintat oficial cu această ocazie conducerii muzeului este formulat explicit „idealul” desfiinţării Muzeului Ţăranului Român:
„În condiţiile date, ideal ar fi ca, odată cu definitivarea lucrărilor de consolidare a clădirii, muzeul să fie pregătit cu o expoziţie permanentă nouă ca tematică, prin care să fie puse în valoare şi alte obiecte din patrimoniul extrem de valoros, de aproape 90000 de bunuri culturale mobile, al muzeului şi, bineînţeles, cu alt mobilier pentru expunere” (mobilier conceput de Horia Bernea special pentru această expunere şi în conformitate cu stilul acesteia – n.n.).
Urmează o serie întreagă de alte recomandări ferme de desfiinţare, de la Clubul Ţăranului Român la Tîrgul Ţăranului Român, care „prezintă riscul ca toate manifestările culturale iniţiate în curtea muzeului să vireze spre derizoriu”.

Considerăm acest act oficial al Ministerului Culturii şi Cultelor nu numai un afront la adresa unei instituţii culturale care a obţinut cea mai mare recunoaştere internaţională în domeniul său de activitate, dar şi o ameninţare directă a însăşi existenţei muzeului în forma sa actuală, care este aceea care l-a făcut faimos în ţară şi străinătate şi singura pe care o acceptăm ca legitimă.
În calitatea noastră de editori ai mai multor volume de texte inedite ale lui Ernest Bernea, părintele spiritual al proiectului (tatăl lui Horia Bernea, care a conceput muzeul în noul lui concept), ne manifestăm îngrijorarea în faţa acestei eventualităţi. Numeroase personalităţi şi instituţii conştiente de altfel de locul acestei instituţii muzeale în conştiinţa românilor şi-au exprimat indignarea faţă de absurda decizie. Care reprezintă totodată o sfidare la adresa originalităţii şi viziunii prin care au rămas în memoria românilor, Irina Nicolau şi Horia Bernea, creatori de şcoală în etnologie şi muzeografie, creatori ai MŢR-ului aşa cum îl ştim noi astăzi.

luni, 24 noiembrie 2008

Arevahar, de Paul Bogdan


Paul Bogdan transforma proza sa autobiografica in... teatru, iar in acest caz ofera ample indicatii de regie, mai ample decat actiunea in sine, minimala si metaforica (poetica), care insa nu pot fi puse in scena decat pe calculator, asa cum se procedeaza cu probele tehnice ale unor cladiri sau masini, experimentate si continuu refacute pe monitoare complexe. Astfel, autorul realizeaza in premiera, cel putin la noi, sincretizarea ingenioasa a celor trei genuri literare: liric, epic si dramatic. Inclin sa cred ca acest mod de scriere poate fi o solutie mult asteptata pentru literatura viitorului, prea mult asteptata dupa „eliberarea” cugetului estetic acum aproape doua decenii.[…] Sigur ca toate aceste artificii, deloc artificiale, ci cu suflet sigur, fac din Arevahar o carte de mare atractie, atat tehnica, actuala, cat si afectiva, fiind si o promisiune confortabila pentru un viitor cautat al literaturii romane. (Valentin Tascu)

Asasinatele din Badger's Drift




Indragitii eroi ai serialului Crimele din Midsomer, inspector sef Barnaby si detectivul Troy sunt personajele seriei de romane politiste cu acelasi nume, create de Caroline Graham. In aceasta prima carte a seriei, inspectorul si tanarul sau ajutor rezolva crimele misterioase, savarsite in linistitul Badger’s Drift (Vizuina bursucului). Numita „noua Agatha Christie”, Caroline Graham exceleaza in redarea atmosferei specific englezesti, dar si in mentinerea unui suspans nestirbit pana la sfarsitul romanului. O lectura captivanta.





marți, 18 noiembrie 2008

Gaudeamus 2008


Vă aşteptăm la standul 47, în Pavilionul central Romexpo.

Ne puteţi vizita:
miercuri 19 - vineri 21 noiembrie, între 11.00 şi 20.00
sâmbătă 22 noiembrie, între 10.00 şi 20.00
duminică 23 noiembrie, între 10.00 şi 16.00

Editura Vremea

luni, 17 noiembrie 2008

Siluete din familia Brătianu, de Nicolae I. Pillat

„Prin familia mea înţeleg familia mamei, familia Brătianu. Pe cea a tatălui meu aproape că n am cunoscut o. ...Pentru ca fratele meu, sora mea si cu mine am fost crescuti inca de la nastere exclusiv in familia mamei. ...In paginile care urmeaza voi vorbi, deci, de familia Bratianu, de care se leaga intreaga mea copilarie. … Casa bunicii, in care am petrecut atatea clipe ale copilariei, nu mai exista de multi ani. Pe unul dintre trotuarele bulevardului Ion C. Bratianu (ce poarta numele bunicului), se afla o piatra memoriala, cu cateva cuvinte gravate care amintesc ca in acel loc se afla casa Bratianu. … Revad atat de limpede aceasta casa din Bucuresti, care nu era mare, nu era frumoasa, nu era luxoasa, dar care, in simplitatea ei, era pentru noi atat de calda si de primitoare. … Acolo ii vedeam pe batranii prieteni contemporani cu bunicul meu si pe tinerii contemporani cu unchii si matusile mele. Acolo auzeam discutandu se politica. Acolo bunica prezida, o data pe saptamana, o masa de familie.”


Astfel, frate al poetului Ion Pillat şi unchi al lui Dinu, romancier, eseist, critic literar, Nicolae Pillat realizează o serie de portrete ale persoanelor dragi lui, portrete ce emană o „atmosferă plină de dragoste, de solidaritate şi de unitate, ce a fost mereu caracteristică familiei” sale. Majoritatea portretelor îi prezintă pe membrii familiei Brătianu, din care provine mama autorului: bunicul I. C. Brătianu, unchii Ionel si Vintilă Brătianu. Sunt amintiri din copilăria petrecută în parte la Bucureşti, în parte la Florica, la Sinaia şi Miorcani, din adolescenţa de la Paris. Amintirea sărbătorilor si aniversărilor petrecute în familie. Fotografiile si scrisorile păstrate cu sfinţenie întregesc acest album de familie.







Doamne şi Domni la răspântii bucureştene, de Victoria Dragu Dimitriu


Autoarea unor fermecătoare cărţi despre Bucureşti şi locuitorii săi, Victoria Dragu Dimitriu semnează o nouă carte care pune în scenă bunici şi părinţi ai generaţiilor de astăzi, cu viaţa, sentimentele şi devenirea lor. Prin talent şi dragoste pentru Bucureşti, Victori Dragu Dimitriu reuşeşte, să prezinte cititorilor o lectură captivantă, contribuind în mod esenţial la conştientizarea rădăcinilor oraşului.

„Bucureştenii au nevoie de mitologie. Trecutul, pur si şimplu, nu este suficient de puternic ca să poată apără cetatea de prezentul ei. Îi mai trebuie duhul vieţilor trăite în veac, lumina şi conştiinţa lor de sine. În calea năvălirilor barbare, niciodată încheiate cu adevărat, iubirea, şoapta şi speranţa au fost întotdeauna cu mult mai puternice decât fortificaţiile, armele şi disperarea. Poate veţi găsi, în aceste pagini, în lumina trecutelor vieţi, câteva şoapte de iubire şi de speranţa pentru Bucureşti.” (Victoria Dragu Dimitriu)

Treptele bucuriei, Ernest Bernea



„Bucuria, ca şi tristeţea, este o stare des încercată de om fără ca din aceasta să nască o cunoaştere precisă a ei. Bucuria, în înţelesul obişnuit al cuvântului, este o stare interioară de satisfacţie care decurge din împlinirea unei dorinţe, din ducerea la bun sfârşit a unui lucru. Bucuria este în acest fel un rod al înfăptuirii în sensul voinţei noastre, ea este legată deci şi de libera voinţă. Omul nu se poate bucura de fapta sa dacă o execută prin constrângere.”
Aşa spune Ernest Bernea în deschiderea cărţii sale despre treptele bucuriei.
Bucuria, diferită de fericire sau plăcere, are mai multe trepte: bucuria de a fi în lume, de a cunoaşte, de a crea, de a fi împreună, ori bucuria purităţii şi a plenitudinii, trepte prezentate cu sensibilitate în eseurile din volumul de faţă.
Pentru sociologul, etnograful şi filozoful Ernest Bernea, „bucuria este o stare de înălţare şi împlinire a vieţii, ca o urmare firească a găsirii unui sens superior condiţiei omului.” Să căutăm deci „locul unde spiritul nostru ne scutură de poverile fondului subuman şi devine izvor de energie creatoare, locul unde putem urca toate treptele bucuriei.”

vineri, 14 noiembrie 2008

Gaudeamus 2008


Editura Vremea are plăcerea de a vă invita să vizitaţi STANDUL 47 PARTER în cadrul Târgului de carte GAUDEAMUS unde veţi putea afla despre noile apariţii în colecţiile editurii şi unde veţi putea asista la următoarele lansări:

Noutăţi în colecţia FID – Fapte, Idei, Documente

Sâmbătă 22 noiembrie ora 13.00

La standul editurii

Prezintă: Acad. Dinu C. Giurescu, Silvia Colfescu


Noutăţi în colecţia Planeta Bucureşti

Sâmbătă 22 noiembrie ora 13.30

La standul editurii

Participă: Dl. Mihai Şora, Acad. Dinu C. Giurescu, dna Ruxandra Garofeanu, scriitoarele Doina Jela, Victoria Dragu-Dimitriu, Elisabeta Isanos


Noutăţi în colecţia Roşu şi Negru

Vineri 21 noiembrie ora 16.00

La standul editurii

Prezintă Silvia Colfescu


Târgul Gaudeamus are loc în Pavilionul central Romexpo.
Ne puteţi vizita:
miercuri 19 - vineri 21 noiembrie, între 11.00 şi 20.00
sâmbătă 22 noiembrie, între 10.00 şi 20.00
duminică 23 noiembrie, între 10.00 şi 16.00

Noutăţile editurii Vremea la acest târg sunt:


Colecţia Planeta Bucureşti


Siluete din familia Brătianu, de Nicolae Pillat
Doamne si Domni la răspântii bucureştene, de Victoria Dragu Dimitriu
Cândva la Băneasa, de Alexandru Grigorescu
În Bucureşti, fără adresă, de Elisabeta Isanos
Captivantul Bucureşti interbelic, de Graziella Doicescu

Colecţia FID


Intelectualitatea interbelică între tradiţionalism şi ortodoxie, Arşavir Acterian

Însemnările unui procuror sau Procuratura văzută din interior, de George Pavel Vuza
Treptele bucuriei, de Ernest Bernea


Colecţia Roşu şi Negru


Crimele din Badger’s Drift, de Caroline Graham
Orasul infernului, de Edward Lee


Colecţia Teatru


Arevahar, de Paul Bogdan


Colecţia Autori români


Curcubeul toamnei, de Grigore Olimp Ioan
Viaţa, ca o vizită, de Erast Călinescu


Colecţia Poesis


Albul miresei care se vedea în oglindă, de Aurelia Marin


Colecţia În jurul lumii


Ţara Sfântă. Israel, Palestina, Iordania, de Cristina Isvoranu


Vă aşteptăm!

miercuri, 12 noiembrie 2008

Autorii nostri, laureati ai Diplomelor de Excelenta pentru Jurnalism European



Casa Europei EUROLINK din Bucuresti a decernat Diplomele de Excelenta pentru recompensarea unor jurnalisti sau autori care au facut dovada profesionalismului si a unei implicari civice pentru sprijinirea energica a procesului de europenizare a Romaniei.


Printre laureatii Diplomelor de Excelenta pentru Jurnalism European se numara si două dintre scriitoarele ce publică la editura Vremea:


Dna Doina JELA – pentru volumul O suta de zile cu Monica Lovinescu, aparut la Editura “Vremea

Dna Delia BUDEANU – pentru volumul autobiografic Live, aparut la Editura “Vremea” si pentru activitatea de realizator la postul Antena 2

vineri, 7 noiembrie 2008

Captivantul Bucureşti interbelic, de Graziella Doicescu



Mai e ceva de spus despre Bucureştiul de odinioară? Desigur.
Nu ştim încă totul despre: frizeri şi frizerii, florăresele, ursarii, zlătarii, rudarii, simigerii, gogoşerii, cafegii şi castane coapte, grădinile de vară, cabarete şi baruri, modă, animaţia de pe Lipscani şi sumedenie de alte lucruri care nu încetează să ne fascineze.
Minuţios şi sistematic, autoarea îşi ordonează materia în jurul acestor teme, ca şi cum ar avea de construit un dicţionar, dar unul aparte, personal, fiindcă totul este văzut prin prisma amintirilor proprii.

joi, 6 noiembrie 2008

Planeta Bucuresti la Primaria Sectorului Doi





Iată câteva fotografii ce ilustreaza minunata atmosferă de la întâlnirea cu iubitorii Bucureştiului, găzduită de doamana Ruxandra Garofeanu.

Printrei ei: Mihai Şora, Tudor Octavian, Doina Jela, Victoria Dragu Dimitriu, Silvia Colfescu, Gh. Leahu, Cezara Mucenic, Doru Braia, Dan Ghelase, Lelia Zamani. Acriţa Irina Petrescu şi studenţii la actorie ne-au încântat cu lecturi din cărţile colecţiei „Planeta Bucureşti”.

Oraşul Infernului, de Edward Lee

Ultima apariţie în colecţia Roşu şi Negru, Orasul Infernului este un roman de suspans ce se citeşte cu sufletul la gură căci autorul,Edward Lee, „legendă vie a literaturii horror”, ne introduce într-o lume mefistofelică, ce se aseamana insa foarte mult cu lumea in care traim.

Infernul este un oraş ce nu mai seamănă cu prăpastia de flăcări despre care am citit. De-a lungul mileniilor, Infernul a evoluat, transformându-se într-o metropolă aglomerată, cu zgârie-nori întunecaţi, cu străzi înţesate de lume, cu răul sistematizat, cu atrocitatea ca mod de viaţă. Cassie crede că ştie totul despre infern. Dar, când sora ei geamănă, Lissa, se sinucide, descoperă că poate să se ducaă în adevăratul infern.